De ce

 Cu multi ani in urma am urmarit un film, al carui nume mi s-a sters din memorie, dar care avea la final o scena care mi-a schimbat viata; Un vanator pandea o ursoaica cu pui, vroia sa ucida mama si sa ia puiul ptr. o gradina zoologica. Cand ursoaica a ajuns in pozitia ideala vanatorul a tras,  arma s-a blocat si animalul, realizand pericolul, a atacat vanatorul, insa nu la ucis, l-a lasat in viata si s-a indepartat agale. Vanatorul s-a ridicat de jos, a incarcat iar arma, a dus-o la ochi... si a avut revelatia - Nu e greu sa ucizi, e greu sa lasi o viata!


 Pe atunci fotografiam modele, lucram in publicitate, treaba mergea binisor dar incet incet eram tot mai atras de un tinut: Dobrogea! Care a devenit o iubire, o pasiune, o obsesie, ce ma face sa revin in tara mereu, si mereu, sa-i vad praful drumurilor, lacrimile salciilor, bucuria mieilor, spectacolul Prigoriilor, sa-i simt mirosul sarat amestecat cu busuioc salbatic si menta de balta, sa-i mangai rotunjimile Pricopanelor si sa-mi vizitez copacul din Valea Cozluk, loc care si-a luat numele de la satul de Tatari ce exista cu sute de ani inainte in fundul vaii.



  Acum caut Lupii pierduti ai Dobrogei, chiar daca mi se spune ca ultimul a fost impuscat in 1956. Eu m-am intalnit cu umbra lor, am vazut urmele lor, am auzit chemarile lor. Sunt 5 care calca mereu Cheile Chediu, sus in stanga, spre padurea de pini, si mai e lupoaica schioapa din Padurea Neagra, ce tine de Ocolul Silvic Cerna. Si lumea rade de mine. Iar unii se intreaba: Ce o vedea Bezergheanu in Dobrogea, ca nici macar niste munti adevarati nu are! Vad un loc simplu, putin cunoscut, care mi-a atins sufletul si ma face (asa cum v-am mai spus) sa revin in fiecare an in tara si aproape ca ma face sa nu mai plec niciodata. Dobrogea mea sta ascunsa, timida si e posibit sa treci pe langa ea si sa nu te impresioneze. Voi incerca sa-ti va arat cat e de frumoasa:






  Anul acesta am dormit mai mult in tufisuri decat in patul meu, in februarie bantuiam Dobrogea in lung si in lat, iar la un moment dat, cand ieseam din padurea 7 Tevi, am fost oprit de un echipaj al politiei de frontiera, care m-a intrebat ce e cu mine, ca fusesem semnalat in 24 ore pe o arie ce cuprindea aproape jumatate din Dobrogea. Eram probabil singurul care dormeam sub cerul liber la -16 grade Celsius. Cica am fost raportat la Geci, Dolosman, Enisala, Murghiol, Parches, Tulcea.




Apoi a venit Martie, cu primii ghiocei si primii miei, ce urmau sa ajunga pe gratarele care impanzeau Dobrogea de Paste. M-am bucurat alaturi de  ei cat am putut, si asta e tot ce a mai ramas:



 Sunt atatea de spus... dar e tarziu, iar maine plec la Prigorii:




o pasare care are o poveste trista, prea trista sa o spun noaptea tarziu...

 Am primit un link catre filmul de care vorbeam: http://www.cinemarx.ro/filme/Ours-L-Ours-L--16044.html

Comentarii

  1. mircea excelenta ideea acestui blog, imaginile le stiu, povestea insa... nu.
    felicitari !!!

    RăspundețiȘtergere
  2. Salut, Mircea. Stiu acel film si mi-a placut foarte mult. Se numeste "The Bear" (1988). O scena asemanatoare am intalnit si in "The Deer Hunter" (1978). Felicitari pentru cadre si initiativa de a scrie un blog.

    RăspundețiȘtergere
  3. Bravo ! Iti doresc sa surprinzi lupii. Intotdeauna trebuie sa existe ceva pentru ce merita trait !:) Pana acuma am vazut in blogul tau o natura frumoasa si precis aici am sa ma mai intorc sa mai savurez imaginiile tale ;) Prigoriile sunt minunate ! Turma de oi insirate pe drum pe langa o padure imbracata in culorile toamnei ,o alta fotografie ce imi place :) Spor si numai bine !:)

    RăspundețiȘtergere
  4. Buna Mircea, frumos si frumos... asa mi-as dori sa pot fi si eu mai mult prin Dobrogea. Si sper sa ne mai si intalnim cu un pic de timp... nu doar pe goana.

    Un alt indragostit de Dobrogea ;)

    RăspundețiȘtergere
  5. Eu vad in Dobrogea un taram unde se intalnesc cele 4 elemente: apa, foc, vant si aer. Apa datorita Mari Negre, foc din cauza caldurilor care sunt vara, vantul care bate iarna, si aerul curat care nu il gasesti in marea capitala. Mai sunt si dealurile impadurite, sunt multe da timp sa ai sa le descoperi.

    RăspundețiȘtergere
  6. Superb! Dobrogea reprezinta Inceputul si Sfarsitul mintii omenesti!! Trebuie sa-ti lasi doar sufletul sa se adape din puritatea si rusticul plaiurilor ...
    Acolo sus, in dreapta pe Moroianu I si II era pana acum vreo 2 ani, un ciopor/turma de capre. Vreo 19 la numar ... acum am disparut, au ramas doar salasurile goale. Posibil sa fie din cauza lupilor desi in zona Cheilor Chediu nu am vazut si auzit decat sacali. Ori poate din pricina vanatorilor (a se citi braconierilor) dar asta-i alta poveste.

    RăspundețiȘtergere
  7. CAND VAD MILIOANELE DE CULORI PE CARE NI LE OFERI, IMI E RUSINE SA SPUN CA SI EU FAC FOTOGRAFII! TE STIU DIN POVESTILE CUNOSCUTILOR NOSTRI COMUNI SI TE IUBESC DATORITA MINUNILOR PE CARE LE POSTEZI! IAR CAND CITESC DESCRIERILE SI COMENTARIILE PE CARE LE FACI, LAS MIILE DE LACRIMI SA-MI INUNDE FATA SI SA SE SURGA ODATA CU ELE TOATA RAUTATEA PE CARE O ACUMULEZ DIN LUMEA REALA.SA AI GRIJA DE TINE PENTRU CA NE ALINI MULT SUFLETELE STAFIDITE! MA INCLIN, PRIETEN DRAG!MIRELA GANEA.

    RăspundețiȘtergere
  8. Salut.
    Lupii din Parcul Naţional Munţii Măcinului sunt foarte reali. Nu eşti singurul care i-a văzut. Informaţiile tale cu privire la familia de lupi sunt aproximativ corecte.
    Un sfat - respectaţi statutul de arie protejată.

    Un ranger.

    RăspundețiȘtergere
  9. "Si lumea rade de mine"
    Cred ca pe toti fotografii de pasari care ne petrecem zile cu camera in spate ratacind prin salbaticie lumea ne considera putin 'dusi'. Am vazut si eu cateva 'zambete' la adresa mea cand eram cu spatele sau cand unii credeau ca nu ii aud.
    -
    Iti doresc foarte mult sa fotografiezi lupii pe care ii visezi, am vazut niste poze cu lupi la Kerekes Istvan facut pe vremea filmului (care acum nu mai locuieste in Ro) si pe siteul alpinet, insa nu stiu cat de autentice sunt. Eu sunt sceptic la poze cu lupii daca nu cunosc autorul. Acum vreo 4 luni mi-a trecut pe la ureche o poveste ca o haita de 7 lupi au fost impuscati la vreo 20km de unde locuiesc parintii mei. Atacasera in mod repetat oile, dar asta nu cred ca justifica omorarea unei intregi haite a unei specii protejate.
    -
    P.S Este bine ca pana la urma ti-ai setat optiunea sa se poata comenta si cu Nume/URL. Am mai vrut acum vreo 2-3 luni sa comentez un articol insa nu am putut deoarece trebuia sa te loghezi cu cont Google, Wordpress, etc.

    RăspundețiȘtergere
  10. si eu iti doresc sa fotografiezi lupii...
    fantastice toate imaginile...in special cele cu mielusei...

    RăspundețiȘtergere
  11. Preferatele mele, cele cu soarele - sau ar trebui sa scriu Soarele sau Sfintul Soare! -, la apus, la rasarit... Foarte-foarte frumoase.
    Cind am iesit prima data din tara, le-am spus celor cu care eram - si de mine au ris! - ca acolo cerul are o alta nuanta decit cel de deasupra tarii noastre. Au zis ca e o impresie de poet, altii de pictor... Eu cred in continuare ca era realmente altfel. Nu neaparat "mai frumos", dar altfel. Si la tine Soarele este "altfel". SD

    RăspundețiȘtergere
  12. Sunt banatan :) dar o mica parte din sufletul meu aramas in Dobrogea.Am facut armata (1985) in Basarabi _ Murfatlar si am avut multi prietni dobrogeni...Dobrogea are o frumusete aparte..dnul Bezergheanu e indragostit de Dobrogea..se vede. Si eu am ramas indragostit si inteleg de acest meleag a fost impartit de turci tatari.,nulgari.machidoni.greci si romani.. " Dobroge mandra gradina frumoasa tu esti,vantul bate de te-ndoaie cand in post tu esti..:) s_auzim de bine, din Canada toate cele bune, Dobrogea, in inima mea,,

    RăspundețiȘtergere
  13. Superbe pozele si articolul ...
    Nu stiu de lupi in zona Chediu , dar am auzit de cateva ori sacalii in zona .

    RăspundețiȘtergere
  14. Iubire,suflet tulburat,patimă,foc...tristețe,calm și pace.

    Toate aceste sentimente le-am avut traversând Dobrogea. Toate trăirile mi-au fost induse de tăcerile acelui ținut, de culorile și de lumina altfel pe care le-am văzut acolo,de mirosul specific acelor locuri.

    Indiferența este singurul sentiment pe care nu-l poți avea când te afli acolo.Poate să nu-ți placă, să te inerveze,sau să rămâi cu gura căscată și cu respirația tăiată de vreo imagine surprinzătoare care apare după o curbă a drumului, după un deal,dar nu poți fi indiferent.

    Dealurile sunt fantastice în goliciunea lor brusc întreruptă de un pâlc de pădure,bălțile,Munții Măcinului...și păsările,insectele,micile animăluțe...toate acestea împreună cu cerul...=iubire.

    Sufletul îmi este plin de amintiri...ochii mei se bucură de imaginile superbe pe care ni le oferi. Mulțumesc!

    RăspundețiȘtergere
  15. Prigoriile, sa nu uiti niciodata Prigoriile, Mircea ! Prigoriile, Dumbraveanca si Pescarelul Albastru, probabil cele mai frumoase pasari din cate exista si de care trebuie sa fim cu totii mandri ca le avem.

    RăspundețiȘtergere
  16. Mircea: lupii au fost recent reintrodusi in Dobrogea de nord pentru a controla dezastrul ecologic produs de migratia sacalului din Asia Mica spre Europa.
    Ia legatura cu cei de la Parcul Macin, au informatii exacte despre perechile de lupi care au fost aduse aici.
    Si eu merg anul asta sa ii caut, daca gasesc vreo urma iti spun cu mare drag.
    Din discutiile avute cu multi vanatori am inteles ca sunt foarte greu de gasit, sunt mult mai smecheri decat sacalii si vulpile (specii mult mai indraznete cu oamenii si orice structura antropica).

    Bafta multa la lupi!

    RăspundețiȘtergere
  17. Ceva mai frumos nu am citit, cel putin nu in ultimii ani. Cuvintele imperecheate cu imaginile m-au impresionat mult.

    RăspundețiȘtergere
  18. Site-ul dvs e minunat, va inteleg ca va doriti sa stati acolo in mijlocul naturii, dar asa cum zicea si un ranger pe aici trebuie sa o si respectam. Daca veti gasi acei lupi sper sa o faceti cat mai discret cu putinta. Eu va doresc bafta si puterea de a colinda pe meleagurile Romaniei.

    RăspundețiȘtergere
  19. o data am fost in Dobrogea, si imi doresc sa revin. sio voi face. e un taram care atrage, atat prin simplitate cat si prin frumusete.

    RăspundețiȘtergere
  20. Superbe fotografiile,mesajul, initiativa ta, ma bucur ca te-am gasit...pentru mine, Dobrogea, desi prea putin cunoscuta, e un taram aparte, fascinant si misterios...Multumesc ca imparti cu noi frumusetea ei !

    RăspundețiȘtergere
  21. Cred ca filmul pe care l-ai vazut este The Bear (1988). Si pe mine m-a marcat scena. Fotografiile tale sunt ft frumoase! Spor la treaba!

    RăspundețiȘtergere
  22. Superbe imaginile si emotionanta povestea. Zilele trecute am vazut si eu pentru prima oara progoriile in zona Corbu langa Navodari si mi se par incredibile. Va felicit pentru ceea ce faceti!

    RăspundețiȘtergere
  23. A perfect photography is the one which make you dream, which is able to make you feel being at the place where the photographer was. Thank you for those wonderful and amazing photographs. Thank you for the movie "Dobrogea". Those are a "welcome" message to come back there and feel this wonderful land : Romania.

    RăspundețiȘtergere
  24. Delta Vacaresti de ce nu inspira pe nimeni ?
    A aparut de nicaieri ,o minune a naturii care trebuie s-o punem in valoare ,s-o aratam lumii ,poate asa o vom putea pastra !
    Cine scrie atat de frumos si surprinde natura in imagini greu de exprimat in cuvinte poate sa faca si o astfel de minune !

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

OM 1 - Preview. The Show Must Go On!

Cum e cu Autofocus-ul

Olympus OM D E-M 1 Mk II review - or how can you win, when everyone else thinks that you have lost…